Lupescu, acest nesalvator al fotbalului mioritic

Văd că mai toată lumea din fotbalul autohton dă cu limba spre un singur anus: Lupescu. Vreau să fac o  precizare din capul locului. Nu cred în personaje de tip mesianic. M-am lecuit în urmă cu mulți ani. Și dacă ar fi vorba doar despre indivizi care activează în domeniu, ar fi ok. Deh, un neica nimeni, Burleanu, le-a venit dintr-o dată pe cap, pe post de șef suprem, exact când ei pregătiseră festivitatea pentru Gică Popescu. E ceva care lasă grave frustrări, să-i pui alt stăpân decât cel pe care vrea sclavul să-l lingușească.  Continuă lectura

Reclame

Nimicul aducător de puncte

Deși eram la un eveniment, sâmbătă seara m-o mâncat în cur să urmăresc meciul României cu nord irlandezii.

Adevărul e că noi, românii, suferim de-un masochism fără egal. Știm din experiența ultimilor ani nimicul ce va urma să se desfășoare pe dreptunghiul verde, și totuși, înaintea fiecărui meci al naționalei, ne ambalăm ca un Trabant la deal. Ne umplem sufletul cu speranțe doar ca să irosim 90 de minute din viață. Continuă lectura

Analiză post-mortem

Am observat în ultimele luni de zile tot mai multe voci care, în sfârșit, spun ceea ce știa orice român. Fotbalul românesc e mort! Ceea ce se vede e doar o palidă umbră, ținută în viață de aparatul numit: „banii din televizare”.

După ce s-a căpușat tot ce se putea, după ce s-au spălat toți banii ce erau de spălat, nația română s-a trezit că nu mai are fotbal. Când ultrașii contestau conducători/patroni gen Borcea, Badea, Becali ( toți verișorii), Copos, Iancu, Staicu, Penescu, etc. presa zicea că-s descreierați, că nu și-au mai primit „cotizația” sau că-s doar niște bețivi/drogați care au doar scandal în cap. Pentru situațiile descrise există și un sâmbure de adevăr. Dar, pentru că așa suntem noi oamenii, dacă vedem un măr stricat într-un pom, e clar că toată livada-i compromisă.

Ei bine, bețivii ăia vroiau doar să tragă un semnal de alarmă. Nu o făceau din lipsa banilor de pe card sau pentru că vroiau doar să producă haos, ci pentru că ei chiar își iubesc echipa! Ei conștientizau că în jurul echipei se întâmplă lucruri ilegale și/sau imorale. Erau nemulțumiți că, într-o societate de-a dreptul bolnavă, care portretizează hoții în vedete, ultimul lor refugiu era mânjit de personaje dubioase. Răsplata primită: demonizarea sistematică. Rezultatul: vizibil acum și de pe lună.

Echipe de tradiție dispărute sau la un pas de dispariție, în subsolul ligilor inferioare. Campioane naționale care dispar complet la un an sau doi distanță. Echipe sătești!!! care încearcă să suplinească vidul creat în prima și a doua ligă. Retrageri pe bandă rulantă în mijlocul campionatului. Și cel mai trist: stadioane goale!

Ce-i de făcut în cazul ăsta? Cum se poate reinventa fotbalul românesc în clipa de față? E restrângerea numărului de echipe în prima ligă o soluție? Și dacă da, e pe termen lung sau scurt? E structura diviziilor corectă? Ce ar putea să facă FRF-ul și AJF-urile pentru corectarea situației dezastruoase în care ne aflăm acum? Cum poți să atragi lumea, din nou, către stadioane când jumătate din popor a fost imbecilizat sugerându-i-se existența unei singure echipe de către presă?

Sunt întrebări pertinente și tare aș vrea să văd o dezbatere între mințile ( mai mult sau mai puțin) luminate care apar toată ziua pe sticlă, în care să se răspundă, măcar cu datul din umeri. Dar presa nu întreabă pentru că e mai important să dezbați 25/24 dacă Gâlcă va fi sau nu înlocuit cu Reghe. Persoanele din funcțiile de conducere de la FRF și LPF se fac că nu văd, și uite așa, în vreo 5-6 ani ne trezim că ne bat Insulele Feroe sau Gibraltarul pe Arena Națională, cu 500 de spectatori în tribune, dintre care 200 fiind turiști japonezi, fiecare cu câte 5 aparate de fotografiat la gât, zâmbind tâmp în fața camerelor de luat vederi.

 

Iţele descâlcite ale unei licenţe

Avertisment: acest post conţine o doză maximă de subiectivism!

Dacă până lunea trecută nu aveam o poziţie concretă în cazul licenţei, ei bine, toate s-au schimbat radical. Deşi nu sunt adeptul teoriei constipaţiei, acuma sunt convins că ea există! Dar hai să luăm totul pe firul logic al evenimentelor:

1. La începutul sezonului trecut, Iancu şi-a început atacurile împotriva lu’ Mircea Sandu. Pungaşu’ de la federaţie deschide proces împotriva lu’ Iancu pt declaraţii calomnioase. În acel moment, Iancu nu numai că-şi opreşte spurcăciunile, dar începe chiar să-l laude pe mafiot.

2. La sfârşitul turului, Iancu e avertizat de bunul său prieten Dragomir că n-o să ia titlul. Nu cred că putea să-l avertizeze altcineva, pt că Mitică ştie tot ce mişcă în fotbal şi e cam singurul prieten din zona asta al lui Iancu. Acelaşi Corleone îi spune şi cine trage de toate sforile posibile ca să ia titlul. Din clipa aceea, începe războiul M.I.- M. Stan.

3. Statul român îi datora lu’ Iancu o sumă semnificativă din returnare de TVA. Şi cum statul român nu i-a dat banii înapoi vreme de 3 ani, nici el nu i-a plătit fiscului nici un ban. La o adică, aşa aş face şi eu. Îţi dau banii când îmi returnezi datoria! Totuşi, fiind presat de obţinerea licenţei, Iancu face mult trâmbiţata divizare. În sensul că bagă firma care avea de recuperat bani de la stat în acţionariat şi stinge datoria clubului prin compensare.

4. La 31 martie, clubul depune actele pt obţinerea licenţei. Urmează o lună în care comisia respectivă analizează dosarul şi spune că-i ok. În tot acest timp, Stan află de la un precenaş din Federaţie de divizare şi începe să urle că Poli nu va lua licenţa. Întrebat de unde ştie detaliile, presupus confidenţiale, ale dosarului, spune că din Monitorul Oficial ( în care trebuie să publici detaliile astea, pt că aşa e legea). Mi-l şi imaginez pe M. Stan fuşfărind zilnic Monitorul Oficial, doar-doar om face noi o divizare 🙄 . Sună mai degrabă a poveste cusută cu aţă oxigenată ( nici măcar albă). Dar ştia el ce ştia.

5. În data de 14 mai, pe adresa clubului soseşte licenţa.

6. Pe 28 mai, Duru depune o contestaţie pe baza unui regulament care-i permitea acest lucru. Totuşi, acel regulament îi permitea să depună contestaţia în termen de 10 zile. El o zis că o fost informat abia 19 de decizie. Deci el, pulică ăla care are o singură treabă în federaţie, ş-anume licenţele, află decizia comisiei sale după 5 zile!!! Probabil era ocupat făcându-i nişte felaţii lu’ Sandu în alea 5 zile. Dar, să zicem că o fi cum spune el. Totuşi, martalogu’ depune contestaţie pt că Poli o făcut o divizare. Iancu iese din nou la tv şi explică diferenţa dintre divizarea blamată de UEFA şi divizarea făcută de el. Ce face Duru? Găseşte el în dosar o altă chestie pe care să o exploateze: datoria către Benfica!

Aici e o chestie mai frecuşă. Chivorchian, curvă bătrână în domeniul contractelor, o înfipt o clauză cu care Benfica a fost de acord, semnând contractul. Clauza suna ceva de genu: „Dacă apar divergenţe, le rezolvăm întâi între noi. Dacă nu ne înţelegem, mergem în instanţe.” Benfica s-o dus şi s-o plâns la UEFA că n-o primit banii la data cuvenită, fără să contacteze pe cineva din club de la noi. Eh, în clipa aia, Poli o reclamat Benfica la o comisie românească. Pt simplul motiv că ăştia sunt paşii prevăzuţi de regulamente. Eu înştiinţez comisia de la federaţia mea, iar ăştia fie judecă ( dacă au competenţa necesară), fie mă trimit la o comisie superioară competentă. Dar, din momentul în care eu te reclam pe tine, suntem automat într-un litigiu. Eh, Duru o zis că el crede că noi am depus reclamaţia asta doar ca să amânăm nu ştiu ce termen şi ne-o retras licenţa. Dacă eu cred despre el că-i un pedofil, nu-l bag direct la închisoare pe viaţă ci îl trimit în faţa unei instanţe, unde îmi prezint cazul, dovezile şi aştept o decizie din partea judecătorului.

Ca să nu mai spun că pulică ăsta, o comis erori grave, una după alta, în plin conflict de interese. El a fost şi procuror şi judecător şi călău! Or’ asta contravine tuturor legilor din toată lumea! Şi o mai şi vociferat că e sentinţa definitivă şi irevocabilă. Toate astea le-a făcut în data de 31 mai, pt că în 1 iunie trebuia să trimită lista la UEFA cu participantele în cupele europene.

7. În 2 iunie, s-a întrunit C. Ex. care trebuia să ratifice deciziile din 31 mai. De dragul incertitudinii şi confuziei, au amânat decizia pentru 20 iunie, la următoarea întrunire a C. Ex. La final, M. Sandu a dat o declaraţie, încercând să se scoată basma curată: „Voi cere o expertiză urgentă de la UEFA pt toate cele 7 echipe care sunt în zona cupelor europene, inclusiv a Gazului!”

8. În data de 20, de la UEFA a apărut un macaronar, care o fost luat de la aeroport şi adus direct la conferinţa de presă alu’ Duru, desfăşurată simultan cu întrunirea C. Ex. Ăla o fost atât de sincer încât l-o expus pe Sandu în adevărata-i ipostază de Pinochio „N-am citit nici un dosar!”. Cu alte cuvinte, macaronaru o fost adus ca să legitimizeze acţiunea lu’ Duru, fără ca măcar să aibă bunul simţ să se intereseze despre ce e vorba. Totuşi, a spus o chestie: „Echipele care n-au primit licenţa pt cupele europene, pot juca în prima ligă fără probleme. Ţine de bucătăria voastră internă.”

În acelaşi timp, în C. Ex. Mitică, în tentativa lui de-al ajuta pe Iancu, o supus la vot eliminarea licenţei. Sandu, o zis: „faceţi ce vreţi, e liga voastră” şi o plecat din sală, ca să pară imparţial. Şi s-a votat eliminarea licenţei, cu toată opoziţia lu’ M. Stan ş-ale lui 14 cluburi din buzunar. „Uimit” de decizie, Sandu îşi schimbă punctul de veedre şi declară: „N-aveţi competenţa să luaţi decizia asta.” Iancu, din nou iese pe sticlă şi dă ca prostu’ din casă: „decizia de retragere a licenţei n-are cum să fie inatacabilă. Contravine normelor FIFA care-mi dau dreptul să atac decizia la TAS. Nerecunoscând asta, FRF-ul se dezafiliază singură de la FIFA.”

9. Tot cufurit la cur, Sandu convoacă pe marţi o comisie formată din el şi un Lache de-al lui, pupător între buci, care schimbă partea cu „decizie inatacabilă”, lăsând o portiţă pt atacul la TAS. Moment în care Iancu, ăl’ mai prost din curtea şcolii, zbiară că atâta vreme cât poate ataca decizia la TAS, aceasta nu mai e definitivă şi irevocabilă, iar noi trebuie să jucăm în Ch. L.

10. Ce credeţi că urmează? Din nou Sandu face o comisie din el şi probabil acelaşi Lache pupincurist, care modifică regulamentul cu specificatia: „poţi merge la TAS, dar până se dă o sentinţă clară de acolo, decizia rămâne asta care am dat-o noi!”. Cu alte cuvinte, „avem noi grijă să te retrogradăm”. nu cumva sună a crimă organizată? Cine mai crede că se vrea „curăţirea fotbalului românesc” prin retrogradarea lu’ Poli, e extrem, extrem de naiv. Această curăţire poate veni prin două metode: fie puşcărie pe viată pt toţi cei care sunt acuma pe la FRF şi LPF, fie prin trimiterea acestora în faţa plutonului de execuţie ( eu pe asta aş bate moneda, ca să dau şi un exemplu pt cei ce vor urma).

Din păcate, nici o autoritate a statului nu se autosesizează în acest sens. DNA-ul ascultă telefoane doar pt a şantaja pe X sau Y la momentul oportun, în funcţie de interesele celor de la putere. Şi de ce, mă rog, s-ar sesiza cineva să facă puţină curaţenie? Astfel, se păstrază doza zilnică de circ pt o populaţie care nu trebuie să se uite în alte direcţii.

Zi de zi, primim pe sticlă doar circ, în toate domeniile. Politică, „divertisment”, sport, „emisiuni haioase”, cancanuri gen Căcătos ( sau cum morţii lui îl cheamă), OTV. Toate astea sunt destinate pt a distrage atenţia lumii de la adevăratele probleme prin care trecem ca popor. Iar noi, de puleţi ce suntem, punem botul la ele cu stil. „Dormi România, dormi în continuare!”