Despre simțul și datoria civică a votului. Sau de ce nu să letsvote.ro

Văd că există o inițiativă a unor indivizi influenți pe partea de soșiăl midia numită letsvote. Până și numele e bine gândit, pentru că se adresează generației tinere, romglezată, pe care o cam doare la patină de vot. Dacă mergeți pe link, o să găsiți un șir de indivizi, mai mult sau mai puțin cunoscuți, care propovăduiesc mersul la vot pentru că e de datoria și responsabilitatea fiecăruia într-o democrație.

Hai să vă explic de ce e proastă abordarea asta.

Continuă lectura

Anunțuri

Despre comentatori, cu silă

Nu exista pe lumea asta mare, comentatori mai scârboși ca cei de la protv, în frunte cu Mironică. Au căcații ăștia un stil din ăla grețos, în care indiferent de meciul și sportul transmis, fac ei o conexiune cu #muieSteaua sau #duieMinamo. E un „must have” în fișa postului. Înțeleg de unde vine rahatul ăsta, la o adică. Și-au dat seama unii, că-n țara asta mare a noastră, 85% dintre cei care se uită la meciuri la tv „țin” cu clonele comuniste și e bine să le lingă cumva orgoliul în cur, pentru a-i fideliza. Pe mine mă deranjează atât de mult reclama asta mascată încât le doresc să moară sugându-mi ciorapii în timp ce-i fute un cal în ochi! Ca și echipelor respective, de altfel.

Nu că ceilalți comentatori români ar fi crema în domeniul ăsta. Sunt destui care au preluat ideea asta „magnifică” de la proteviști și propagă căcatul până în străfundurile audio-vizualului. Ce nu-i interesează pe muiștii ăștia, dar deloc!, e efectul manevrei lor, mai ales în rândul copiilor care abia încep familiarizarea cu sportul. Cine dracu’ să mai susțină Delta Tulcea, Armătura Zalău, Olt Slatina, Ceahlăul Piatra Neamț, Unirea Slobozia, ș.a.m.d. când ți se pompează căcatul pe gât și ți se spune că-i ciocolată de lux?! Nici aparatul de propagandă comunist n-o fost în stare de așa ceva. Apoi, de ipocriți ce sunt, laudă pe un ton aproape lacrimogen suporterii echipelor din afara mainstreamului fotbalistic. Păi să nu le bagi pula-n ureche până le iese pe nas?!

O altă chestie ce mă scârbește la papagalii ăștia ce-și spun „comentatori”, e apologia fotbalului modern. Culmea e că n-au nici o treabă argumentele invocate cu fotbalul modern. Fotbalul modern înseamnă BANI. Cât mai mulți BANI! Salarii de zeci de milioane de euro, transferuri de sute de milioane de euro și prețuri la bilete cât salariul pe o lună întreagă de muncă. La fiecare fază mai de doamne ajută, spun instantaneu: „Ce viteză de joc/ce joc de pase/ce intervenție/ce șut!!! Asta înseamnă fotbalul modern!” O pulă! Asta înseamnă o echipă bine închegată, omogenă. Chestiile astea se antrenează, n-au nici o legătură cu sutele de milioane de euro pompate în mofturile unor persoane. Sincer acuma, pentru un salariu de 60.000 de € anual, mă aștept să nu existe șut pe lângă poartă în fotbal! Când aud că după o dublă dată de un atacant, încep cu „merită salariul de X milioane de euro ce-l are la club” îmi vine să vomit!

Aseară, decât să-mi chinui timpanele cu protv-ul, am preferat să mă uit a doua oară la Californication. De aia zic, dacă în România s-ar introduce CONTRA COST opțiunea de a urmări meciul fără comentariu ( există în Germania de exemplu), doar cu sunetul ambiental de pe stadion, aș face ceea ce urăsc cel mai mult pe lumea asta: aș aștepta la coadă să plătesc!

 

Bucurii în zodia becului

Am bătut azi Giarmata cu 6-1. În prima repriză, raportul ocaziilor a fost 8-0 pentru Poli. Scorul, 1-1. Fotbalul are un farmec aparte. Acest gen de situații le găsești atât de des încât, prin prisma rezultatului, toate trec nevăzute, zi de zi, pentru că rezultatul final e cel care contează.

Eram atât de convins că vom câștiga încât am băut în avans în cinstea victoriei ce a urmat. Și aici a venit reversul medaliei. Am țopăit de nebun la fiecare gol pe care l-am marcat, chiar dacă două au fost din penalty ( clare amândouă, și totuși, poate eu sunt subiectiv). Dar fiind la 350 de km de stadion, fără cineva care să simtă același lucru lângă mine, fizic, m-a cam băgat într-o ceață în care am ajuns să-mi reconsider sentimentele. Mă bucur prea mult?! Exagerez din cauza distanței?! Să mă bată cucu’ dacă știu!

Sentimentul ăsta de bucurie, e foarte ampulea. Oricât s-ar chinui soția – și chiar își dă silința – să-l împărtășească, mă simt de parcă am descoperit becul prin anul 200, înainte de Hristos. Îmi folosește mie și atât! Am un zâmbet tâmp pe față pe care nu mi-l pot șterge. Dacă aș fi un tip egoist, m-aș mulțumi cu atât! Dar orice bucurie, dacă nu o împărtășesc cu cei din jur, își cam pierde jumătate din valoare. Așa mi-s io, n-am ce-i face.

Înainte să-mi dau două palme prin care-mi revin la dilemele cotidiene, îmi spun în șoaptă: „Las’ că vineri avem meci în deplasare la Cugir. Acolo sigur o să fie altfel!” Normal că o să fie altfel. 5 puncte avans acum, cu o victorie ne desprindem la 8 și liga a doua se vede din ce în ce mai clar. E greu. Știu! Nu atât pentru mine, că eu o să beau și de-i bine și de nu, dar pentru jucători. Ei sunt cei care au (ne)fericitul statut de a-mi face mie weekendul mai bun. Dar chiar și de ieșim victorioși de sub Drăgana, eu oare la fel de prost o să mă simt în fericirea mea?!

PS: Golul lui Vucea

Dezgust și dileme

Planul nostru inițial era să lăsăm România în urmă și să ne vedem de viață pe alte meleaguri. Dar asta ar fi presupus amânarea copilului cu vreo 2-3 ani, iar noi chiar ne doream unul cât mai degrabă. Așa că am decis să mai vedem ce și cum cu plecatul. Pentru cei care încă n-au aflat, o să fiu tătic.

De cum am aflat, s-a trezit în mine un instinct. Nu știu cum să-l numesc, dar mă face să fiu tot mai dezgustat de țara în care băiatul meu se va naște. Și când zic țară, nu mă refer la locație ci la specimenele care o populează și cele care o conduc. Continuă lectura

Domnule Președinte Iohannis,

V-am ales în urmă cu un an, mai degrabă ca vot negativ dat lui Ponta. Vroiam altceva și dumneavoastră păreați a fi soluția doar pe jumătate. În această seară însă, mi-ați demonstrat că fie sunteți un diletant ridicol, fie sunteți un parșiv de teapa lui Ponta.
Ne cereți să desemnăm reprezentați în decurs de 6 ore!!! În cazul în care sunteți un amator rătăcit pe la Cotroceni, țin să vă anunț că oamenii care protestează prin piețe publice o să vă huiduie. Pentru că pur și simplu vă bateți joc de ei! Cum să-și aleagă piețele reprezentanți în 6 ore?! Băgați naibii bine la cap că nu se protestează doar în București ci în toată țara!!! Cum să oferiți un termen atât de scurt și zero informații suplimentare? Dacă mă autopropun e bine? 200 de reprezentanți de la Timișoara e ok? Pentru că mai puțini nu se pot trimite în clipa de față deoarece protestatarii încă nu și-au centralizat toate doleanțele pe o hârtie. Există doar dorința de schimbare a unui sistem birocratic mafiot, care ne sufocă zilnic și ne omoară cu zile în cluburi, pe șosele și prin spitale. Dar 6 ore, pentru a centraliza o listă clară de cerințe și desemnarea unor necunoscuți până la urmă, e un termen la fel de realist ca trimiterea unui astronaut român pe Jupiter până marți.
Nu, nu aveți dreptul să spuneți că deja protestăm de câteva zile și ar trebui să știm tot ce vrem și cine să v-o spună la o întâlnire tete-a-tete! Am ieșit pentru că eram scârbiți, nu pentru că aveam deja planul de salvare în buzunar. Am ieșit pentru că totodată, vrem să ne găsim și pe noi, acei nebuni care vrem o Românie normală. Dacă vroiați întradevăr să aveți parteneri de discuție pe cei din piețe, invitația dumneavoastră ar fi trebuit să dea timp oamenilor cel puțin o săptămână.
Dar poate că dumneavoastră știați asta deja și ați făcut invitația doar ca să punctați la capitolul imagine în fața oamenilor din piețe, pe care-i credeți proști în continuare.