Un profesor „aparte”


Și pentru că trecut-au anii, am decis să vă povestesc despre un anumit profesor pe care l-am avut pe vremea când eram student emerit la Hidrotehnică. Numele său, Iosip-Moț Ștefan Nicolae. Un individ cum rar mai găsești pe meleagurile universitare. În anul I, semestrul al doilea, ne trezim cu o materie numită: Curs general de construcții civile. Fiind materie de „moldoveni” ( porecla pt cei de la Construcții; ăia de la mecanică erau piulițe, noi eram broscari, ș.a.m.d.)  m-am gândit că o să trec de ea cu ochii închiși, pe motiv că profii de la Construcții nu prea ne frecau la ridiche cu materiile lor, noi având alte specializări.

Primul meu indiciu că lucrurile nu stau așa simplist a fost seminaristul, Tamas Nagy. Până și moaca lui îți spunea clar că-i un individ minim porc. La seminar am primit fiecare câte un proiect de casă pe care trebuia să-l facem, cu toate etapele incluse. De la săpat fundația până la plantat gazonul. Eh, unguru’ ăsta avea un stil de a te fute, cum doar în filmele cu proști mai vezi. Te duceai la el cu proiectul săptămânal și-i prezentai ce ai lucrat. Instinctiv îți replica: ce-i cu porcăriile astea?! Aici faci așa, aici modifici așa, dincoace elimini porcăriile astea și mai calculează o dată cotele! Să nu-l superi pe  pt că aveai nevoie de o notă mare la proiect ( minim 7), te apucai și operai toate modificările ce ți le spunea gupițul. Venea vremea pt un nou seminar și erai complet pregătit. Îi prezentai lu’ Nagy proiectul și:

– Ce-i cu porcăriile astea?!

– Cum adică?!

– Ce ai făcut aici? Că nu pricep nimic din ce ai desenat tu…

– Păi dumneavoastră  ( știam că-i orgolios și era musai să-l iei cu apelativul ăsta) mi-ați spus să modific aici așa, acolo pe dincolo și plus minus virgulă.

Și acuma-l văd cum se trăgea ușor pe spate, închidea pe jumătate ochii, zâmbea superior și dădea dezaprobator din cap spunând:

– Eu?! Nu cred că ți-am spus să faci tâmpeniile astea…

După care îți explica sârguincios că ar trebui să faci exact cum l-ai avut tu din prima. Băi fraților, nu o singură dată am vrut să-i tai pleata la individ. Când am predat proiectul la sfârșit de semestru, am vrut să-l dau cu capu’ de tablă și să-i car voleuri în dinți până aș fi căzut epuizat lângă el. Mi-o dat 5 pe un proiect aproape perfect. Și când Moț o întrebat la prima examinare în sală „cine e ȘMV?” am crezut că mă scoate afară din examen. Avea o chestie de-a lui, pe care, sincer, nu i-o pot reproșa: „Ce fel de inginer poți fi tu cu nota 5?!”. Am ridicat mâna dreaptă timid, iar cu stânga deja-mi adunam instrumentele de scris de pe masă.

– Vreau să vă anunț că v-am modificat nota la proiect…  

– Să nu-mi spui că m-o picat la seminar că…

– V-am acordat nota 9.

Ăla o fost un moment imens de derută pentru mine. Mi-am format falsa impresie că proful e om. Recunosc că la acel examen m-am dus mai mult să văd cam ce subiecte primim. Citisem ceva dar mai mult pe diagonală. La a doua prezentare însă am fost pregătit să-l dau pe spate pe Moț cu ce învățasem. Nota: 4. Șase din șapte subiecte complete, al șaptelea în proporție de 80%. Conform lui, n-am atins esențialul în ultimul subiect și nu l-a considerat punctat, prin urmare, am picat examenul.

Și uite așa, au venit a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 24-a prezentare și eu tot nu luam examenul la Moț. Motivele pentru care nu luam o notă de trecere erau din cele mai diverse ( a se citi minim idioate) :

– mi-a pus raportorul pe schiță ( definiția schiței: desen aproximativ făcut cu mâna liberă) și mi-a reproșat: „unde ai văzut dumneata perete la 87 de grade cu pardoseala?”

– am reprezentat deschiderea unei uși cu o linie dreaptă în locul unui arc de cerc, deși ambele variante sunt corecte.

– într-o schiță ce reprezenta o secțiune verticală de perete am tras din greșeală o linie în plus la un rând de cărămidă, rezultând că pe acel rând ar fi fost două cărămizi în loc de una jumate.

– aveam scris pe undeva, în 15 pagini de text, „betonul se sfarmă”. Reacția lui a fost din categoria MasterCard: „domnule, nu pot să te fac inginer cu asemenea expresii! betonul nu se sfarmă, se zdrobește!”

După fiecare chichiță pe care mi-o găsea, la următorul examen veneam tot mai pregătit. La el la examen mergeam cu echer, florar, raportor, pixuri în toate culorile, 4 creioane, 2 ascuțitori, foaie milimetrică, foaie de calc, DEX, minge de plajă, șubler, poloboc, bormașină, teodolit, urși panda, Arcul de Triumf, Telescopul Hubble, Calea Lactee, etc. Pe rândul de bănci pe care mă așezam eu, nu mai avea loc nimeni și nimic! Și tot degeaba!

Bă, de n-aș fi avut deloc prezențe la curs ( deși a insistat că nu e obligatorie) sau scriam bălării complet pe lângă subiect, hai că poate l-aș fi înțeles. Sau poate că de eram singurul pe care-l freca astfel. Dar așa… să mă bată muma pădurii cu sârmă ghimpată de pot pricepe ce naiba o fost în mintea lui. L-o rugat și decanul de la Hidro din vremurile alea, Maicăl ( cum îi spunea lumea), să ne noteze corect și tot degeaba. Eram mai bine de jumătate de grupă care eram în al doilea an de extensie și el ne tot futea. Și nu era toată grupa deoarece la una din prezentări, s-o dus tatăl unui coleg ce lucra la ISC și l-o amenințat cu vizite la firmă de nu-i dă examenul la copilul lui. Atunci o dat la toți cei prezenți că nu știa care-i odrasla-n cauză. Buba o fost că noi restu’ eram la examenul de Economie care se desfășura în același timp, printr-o sală obscură de la Mecanică.

Din păcate, după doi ani de extensie, o venit vestea minunată de la Rectorat: extensiile pentru secțiile de colegiu ( noi fiind de fapt singura) nu se mai prelungesc! Și uite așa, m-am ales eu cu o diplomă de „Cel Mai Mare Fraier Din Curtea Politehnicii”. 3 ani de cursuri + alți 2 de extensie = 5 ani, exact cât nu-mi doream eu să fac atunci când m-am apucat de colegiu.

Bonus din categoria: Țeapă funny! 

După a 4-a sau a 5-a prezentare, am mers în gașcă să vedem care-s rezultatele. Fără să ne surprindă pe nici unul, toți aveam nota 4. Și pentru că Badea nu era încă ajuns, am considerat că ar fi fain să-l luăm un pic în căruță. Am deschis vitrina și folosind un pix negru, din 4 am făcut 9. După care l-am sunat:

– Bă, ‘te-n aripă! Ești singurul la care o dat examenul!

– L-am luat?!

– Da, mă, l-ai luat cu 9! ‘te-n barbă…

Nu trec 5 minute și îl vedem pe Badea, 1,68 m și 100 și de kile, alergând cu ultimele puteri înspre avizier. Nu ne-a crezut când l-am vrăjit la telefon și s-o dus direct să-și confirme singur 9-le. Iese omu’ nostru din clădirea mică unde-s laboratoarele de betoane și după primul pas, îngenunchează și sărută trotuarul din beton, asemeni lui Ion din romanul cu același nume. Sare rapid în picioare după care bagă rapid o multitudine de reacții și gesticulații asemeni omului care a câștigat la toate loteriile planetei simultan. În clipa aia, n-a mai rezistat nimeni. Am explodat toți într-un râs isteric din care nu ne-am revenit preț de 5 minute, nici măcar să-i explicăm nedumeritului Badea de ce râdem. După ce ne-am tras suflul, cineva i-o spus că o luat de fapt 4.

– Hai bă, lăsați gluma…

– Nu-i nici o glumă. Am modificat noi din 4 în 9.

– Mă duc la prof să-l întreb, că nu vă cred!

O plecat îngândurat și s-o întors decepționat.

– Du-vă-n pula mea! Chiar mă gândeam deja la susținut licența…

 

 

 

 

 

Anunțuri

5 gânduri despre &8222;Un profesor „aparte”&8221;

  1. el e zice:

    Bai p**a, in primul rand tu ar fi trebuit sa te faci poet, nu inginer (se citeste eventual subinginer, dupa colegiu nu poti sa ai pretentii, decat daca esti o pula de om, asta ca sa pastrez limbajul pentru a ma face inteles), esti complet haotic, dar nu ma mir. Locul tau e in sudul tarii, probabil de acolo te si tragi. E nenorocire ca ai o astfel de interpretare, dar oricum nu intelegi. Mai mare e nenorocirea ca ai aceleasi drepturi ca si noi, oamenii care inteleg bunul mers al societatii si respectiv valorile si normele firesti. Nu iti voi explica mai multe, ar fi pierdere de timp. Tin doar sa iti comunic faptul ca dl. profesor nu a avut niciodata vreo firma, nu a fost asociat sau administrator la vreo societate si nu a avut vreodata calitatea de pfa etc.

Dă-ţi şi tu cu părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s