De week-end


Sâmbătă seara, ziua de naştere a unui prieten ( mai ţigan de felul lui :mrgreen: ). Prima rundă o început în Spirit, într-un cadru mai restrâns, gen colegi de muncă&shit. După un cola şi o bere, simt nevoia să bag ceva la maţ, ca să mai echilibrez organismul. Comand o nouă bere şi amân un pic plecatul la mâini murdare. După doar două sorbituri din bere, G. insistă să mergem până la Lucas, la înfulecat un sandwich. Las berea, las telefonul şi-mi las şi ţigările pe masă. Cu tot cu brichetă! În timp ce aşteptam la rând, ne sună El Sărbătoritus:

– Bă, mai staţi?

– Păi mai durează un pic.

– Noi în maxim 15 minute plecăm la (The) Factory. Veniţi şi voi acolo.

– Să nu-mi uiţi ţigările, bricheta şi telefonul pe masă!!!

Toate bune şi frumoase, iar după un sfert de ceas, eram şi mâncaţi. Am pornit, la pas, spre The Factory, unde o altă gaşcă îl aştepta pe sărbătorit, încă de pe la ora 22. Pe drum, eu cu G. ne gândeam că o să ne luăm pule’n cur că ratăm startul petrecerii. Pe la 00:15, intrăm şi noi în ză club. Toată lumea acolo, mai puţin senor V, sfertcentenaristul. Trecuse cam o oră de când ne-o sunat pe noi şi el nu era acolo. N-o fost stresul chiar aşa mare, aşa că mi-am luat un cola şi am aşteptat muzica să mă bage în formă. Pe la 1 fără un sfert, din carafa de vin a Bunului prieten D, îmi torn un pahar. Sorb uşor din el, ca să-mi deschid apetitul în mod natural. La 1 şi ceva, apare în sfârşit şi V. Dar fiind ţigan, începe cu fente şi faze de genu’: bă, vă plătiţi ce-aţi consumat până acuma şi de aici încolo, plătesc eu. Îl cunosc extrem de bine, dar mereu reuşeşte să mă surprindă cu cât de ţigan poa’ să fie.

– Bine V. Du-te şi spune-le tuturor celor pe care i-ai chemat la ziua ta la ora 22 să-şi plătească ce-or consumat, pt că tu ai ajuns la 1 şi!

Şi s-o dus albanezu’! La fiecare masă o repetat placa de cel puţin 4 ori: „Bă, io nu plătesc ce-aţi consumat până acuma. Vă plătiţi singuri!” După care s-o dus la chelneriţă şi o zis să aducă nota pt fiecare din cele 3 mese. And so, the fun began! Nici o masă sub 100 de lei. Asta în condiţiile în care nu cred că s-a consumat mai mult de 200 de lei la toate cele 3 mese. La masa la care eram eu, 170 de lei! Contrariat, mă uit pe bon: nici urmă de cola ce l-am băut în schimb apărea un draft de bere. Cam mare saltul de la 5 lei la 45, dar fie. „Poate or băut ăştia înainte să vin eu” îmi zic. Continui să-mi plimb ochii pe bon şi văd „popcorn”. Am rămas interzis! Dă-o-n pizda mă-sii de treaba! Atunci mi-am dat seama că n-o existat nici draftul ăla e bere ( confirmat de toţi de la masă) şi că bonul e umflat. Am mers să-i întreb şi pe ceilalţi dacă or consumat aproximativ ce-au plătit. Nici vorbă! În clipa aia am vrut să plec, dar m-am lovit de refuzul sărbătoritului.

Pentru cola ce l-am consumat, am dat 30 de lei. Bunul prieten D, pt două carafe de vin, o dat 25 de lei, Nicu o dat şi el 30 de lei pt 2 beri. Rapizii or dat şi ei 15 lei pt o carafă de vin. Mai era unu cu noi la masă, care o dat şi el 25 de lei pt două beri. Şi tot nu ajungeau banii!!! Ştiu că or fost doi indivizi care n-or avut bani, dar doi indivizi la 3 mese nu cred eu că puteau să consume tot ce era în plus pe bonuri. Până la urmă, o trebuit să mai dau 10 lei ca să achităm naibii nota aia. Cam mult 40 de lei pt un cola în The Factory. Un lucru e sigur: Mereţi în pula mea! Io pe la voi nu mai calc!

Anunțuri

Dă-ţi şi tu cu părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s