Experienţe culinare


De când m-a ouat raţa, am învăţat să fac şi eu o mâncare ca la carte ( ouă prăjite, carfoi prăjiţi şi supele instant nu se pun. Astea le face şi Găvrilă…plm…). Pe la 13 ani, o iau pe sor-mea de mânuţă şi-i zic:

– Simi, hai să facem ceva de mâncare.

Ea avea doar 9 ani p’atunci. Dar nu m-a refuzat. Eram doar noi doi acasă, deci din părţi supraveghere din partea unui adult. Şi ce să facem noi? Iau cartea de bucate de pe dulap şi îi zic:

– Unde se deschide, aia facem.

Şi deschid la „varză a la Cluj”. Îmi pun boneta de bucătar pe cap, scot cântarul de bucătărie şi o căpăţână de varză. Pun carnea măcinată la dezgheţat şi o trimit pe Simi după smântână. Pt că nu se dezgheţa în ritmul dorit de mine, am băgat carnea în cuptor la dezgheţat 😀 .

După lupte seculare, am reuşit să aştern 3 straturi de varză-carne-smântână şi am băgat tava în cuptor. Am respectat cu stricteţe timpul de coacere şi când a fost gata, i-am aşteptat pe ai mei să guste 😀 Mama când o intrat în casă şi o simţit mirosul, ne-o întrebat cine-o fost să ne facă de mâncare. Dar s-a convins repede că noi eram bucătarii, pt că eram amândoi murdari pe haine şi masa era plină de moare de la varză şi smântână. Plus cântarul de bucătărie. Un adult, după ce termină de pregătit mâncarea şi o pune pe foc, strânge automat masa. Ei bine, s-o pus mama să deguste creaţia pruncilor. Aşa bună o fost, încât o trebuit s-o tragem cu forţa de lângă tavă, să-i mai rămână şi la tati ceva 😆 . De atunci şi până la 20 de ani am mai făcut de 5 sau 6 ori ( deh, sunt leneş 😳 ) varză a la cluj. De fiecare dată a fost un real succes.

V-am spus povestea asta, ca s-o înţelegeti mai bine pe următoarea. Ieşindu-mi aproape la perfecţie mâncarea aia, mă credeam mare bucătar. Sculă în basculă, ce să mai… Asta era în vremea când eram coleg de apartament cu Manu, în I3. Pe vremea lui Boiat bun.

În vremurile alea, mâncam: cartofi prăjiţi, ouă prăjite, salamuri şi din când în când nişte cereale cu lapte. Cu o plajă de valori limitată a meniului, m-am scârbit repede de ele. Într-o după-masă îmi amintesc două chestii:

1. Am un pui în congelator

2. Sunt mega-bucătar 8) .

„Ia să fac eu o ciorbă. Carte de bucate?! Deci io, marele bucătar, n-am nevoie de aşa ceva.” După două priviri scurte prin bucătărie, mă hotărăsc să fac o ciorbă de orez, cu nişte cartofi pe lângă. „De n-o să se lingă Manu al meu pe degete…” Mă pun să selectez orezul ( asta făceam când aveam 10-11 ani şi dracu’ s-o gândit că vine gata curăţat în ambalaj). După 15 minute pierdute degeaba, mă pun să curăţ cartofii. Au urmat cei doi morcovi ce-i aveam prin casă şi evident, ciopârţit puiul pt a încăpea în oală 8) . Totul era pregătit.

Un flashback, îmi dictează să pun cartofii odată cu carnea la fiert, iar în ultimele minute să pun orezul şi morcovii. Zis şi făcut. Şi acuma, împunsă carnea cu furculiţa să vedem când e fiartă. În timp ce ţineam ochii fixaţi în oală ( meticulos dom’le, nu glumă), pe uşă intră Manu, lihnit de foame. La auzul cuvintelor: „fac ciorbă”, deja saliva săracul 😆 . La un moment dat, atenta mea supraveghere, evidenţiază un aspect „ciudat”. Orezul  a fiert prea mult şi începea să devină pastă. Ăla a fost semnalul meu că-i gata ciorba 8) . În timp ce eu opream focul, Manu deja pregătise masa: farfuriile cele mai curate :mrgreen:  , cu lingurile cele mai voluminoase, cu ardei iute, cu pâine de 6 zile întărită şi reîncălzită-n microunde, şi cu o dâră de bale pân’ la genunchi. Cu alte cuvinte, cu ce aveam noi mai bun prin casă 😆 . Pun ciorbă în farfurii, iar ăsta n-o mai stat să se răcească. O suflat de 3 ori şi dă-i pe balotat. Fiind foamea mare, la primele 4-5 linguri nu le-a simţit gustul. După care, se opreşte dintr-o dată, beleşte nişte ochi cât cepele şi se uită lung la mine.

– Na, cum e? întreb eu, plin de orgoliu 8) .

Văzându-mă atât de sigur pe mine, răspunde:

– Bună…

– Ţi-am zis bă, că’s mega-bucătar 8) .

Şi mă pun să bag şi eu prima lingură de ciorbă’n mine. Instantaneu am simţit cum:

– morcovul ziceai că-i cauciucat

– orezul era deja lipici

– cartofii deveniseră un praf nisipos

– iar carnea… era mai crudă decât atunci când puiul ăla trăia.

Cu alte cuvinte, ciorba mea era mai aproape de o rachetă spatială decât de-o ciorbă 😆 . Dar n-am zis nimic. Am molfăit şi-am înghiţit în sec toată farfuria aia. Manu, la fel. Eu nu ziceam nimic, după cât m-am gogoşit că mi-s ăl’ mai bucătar de pe planetă, iar el…el nu indrăznea să-mi atace orgoliul 😆 . După cam 6 ore, la o ţigară în balcon, îl întreb:

– Mai mâncăm o porţie de ciorbă?

– Nu. Nu prea mi-e foame…

😆

Pe la 10 seara, apare Trilulilu ( ex: Tralala) pe la noi in vizită. Se întorcea de la sală şi avea o foame de lup în el.

– Avem o ciorbă… Îţi pun la încălzit? il întreb.

– Mai întrebi??? Mă duc să mă spăl pe mâini întâi.

Manu nu s-a mai putut abţine şi a început să râdă ca un descreierat. Eu mi-am dat şi eu drumul. Râdeam amândoi cu lacrimi. Trilulilu, suspicios ca de obicei ( mai ales când vine vorba de mine râzând. Şi pe bună dreptate 😀 ), ne-o taie scurt:

– Ce râdeţi bă acolo?

Eu, prezenţa de spirit în persoană, strig:

– De urechile tale!

– Să vă fut în gură atunci!

Iese ăsta din baie, iar eu cu Manu abia ne abţineam din râs, pe măsură ce ăsta se apropia de farfurie. Când o băgat prima lingură în el, s-o ridicat din scaun ca ars şi tule-o la baie. Şi o început Trilulilu al meu să dea la raţe… 😆  😆 . Printre două grohăituri, mai scotea câte-un „Futu-vă’n gură!” 😆  😆 .

Ca să înţelegeţi cât de spurcată o fost ciorba aia, după o săptămână şi ceva, încă mai aveam orezul lipit de dinţi 😆 .

Eh, ciorba asta a fost o lovitură serioasă pt bucătarul din mine. După acest episod, am încercat să fac de două ori varză a la Cluj şi am dat chix. Şi aia era specialitatea mea… 😦

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Experienţe culinare&8221;

Dă-ţi şi tu cu părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s