Băieţi, remorcile acasă (III)


… îl găsim pe Radu cu bagajele făcute şi pe picior de plecare.

– Ce pizda mă-tii faci? îl întreabă Grosu.

– Mă fut în voi! Eu plec acasă! răspunde.

– Pleci la mă-ta’n pizdă! îi spune Magiar. Băieţii ţi-or plătit pt motorină. Dacă vrei să pleci, le dai motorina!

Evident, n-avea cum să facă asta, prin urmare a rămas. N-au trecut nici 10 minute, că pe poarta cabanei uveteului, iese cârdul de fete. Eu, ca un bun creştin ( :mrgreen: ), mă duc să salut fetele pe care le ştiam. În spatele meu, Roby, Bona, Leabu şi Grosu. Mult mai în spate, veneau agale Sulea şi Magiar. În timp ce vrăjeam noi purtătoarele de rimel, vedem nişte faruri suspecte pe drum. Le-am ignorat după ce-au trecut şi m-am dus cu Roby şi Magiar după bere ( rămăsesem fără). La corturi, am tras de Pituţ să ne însoţească. Tolomac fiind, ne-a refuzat pe motiv că are diarie. Am mers să-l verificăm pe Claudiu, să vedem dacă s-a trezit. Dormea ca un prunc. Cu braţele pline de bere, pornim către focul de tabără, unde ne aşteptau gagicile. Ca să nu mint, în gaşca lor erau şi 5 băieţi. Dar, raportat la şaizecişi… de fete, erau cantitate neglijabilă.

În timp ce ne îndreptam spre focul de tabără, auzim un şoptit, de undeva dintr-un tufiş:

– Şiiiiiiimon…Kiiiiiiiiraaaaaaaaay…

Uitându-mă la Roby, îl întreb:

– Ai auzit?

– Ce să aud?

Însă, sufleurul ne întrerupe din nou:

– Băăăăăă, aici jos…

Mă opresc şi mă uit în dreapta, în tufiş. Acolo, Leabu şi cu Bona stăteau pituliţi, gata-gata de asalt. Bona era cu un par în mână, iar Leabu cu barda.

– Care-i buba, Winnetou? îl întreb pe Leabu.

– Or venit nişte indivizi şi or făcut pizda mare. Fiind doi, ne-am retras şi v-am aşteptat pe voi să-i atacăm. Îs ăia ce-or trecut mai devreme cu maşinile pe aici…

– Cum doi? întreb eu. Unde-i Sulea?

– Nu-i cu voi 😯 ? întreabă Bona.

– L-am lăsat cu voi! zice Magiar.

– Io mă fut în tot. Mă duc să văd despre ce-i vorba. Dacă-i de scandal, doi pică instant cu mine.Tre să văd unde-i Sulea!

Mă ridic şi plec hotărât, alarmat că Sulea picase în mâini inamice. Aveam pumnul închis. Un cuvânt greşit şi se lăsa cu haos 😈 . Mă duc la primu’ străin pe care-l văd, îl iau de guler şi-l întreb:

– Unde-i Sulea 👿 ?

Pruncu’ speriat, îmi răspunde:

– Cine-i Sulea?

– Ăla ce era aici din gaşca noastră! Zi unde îi că altfel te muşc de beregată 👿 !

– Cum arată?

– Mare şi blond! Unde-i???

– Am văzut pe unu’ blond lângă Golf ( un Golf 4 cu care or venit ei). Vezi acolo…

– Vii cu mine! Ai schiţat vre-un gest şi te-am lăsat fără ouă!

În timp ce ne îndreptam spre Golf, Roby îşi face şi el curaj şi vine în spatele meu. Winnetou, Magiar şi Bona încă nu ieşiseră din tufiş. Ei concepeau planul de atac 😆 .

Ajung lângă Golf şi-l văd pe Sulea al meu, râzând în compania necunoscuţilor. Observându-mă, spune:

– Mircea, hai să-ţi fac cunoştinţă cu băieţii! El e …, el e …, el…

Băieţii erau din Zăvoi şi ştiau că în fiecare an, vin fetele în practică. „Accidental” îşi făceau şi ei apariţia. Evident, bine echipaţi cu ţuică, bere şi sucuri 😆 . După cam un sfert de ceas, îmi amintesc de cei trei crai de la răsărit şi mă duc să-i chem şi pe ei.

– Bă, haideti la foc. Băieţii îs ok! Hai să bem!

Ne întoarcem la foc în formaţie completă şi dă-i şi bea. Ăla cu Golfu, o dat drumu’ la muzică şi o deschis uşile. Discotecă în aer liber, dom’le, nu alta 😆 . Acolo s-au pus bazele „kerosenului”. Într-o sticlă de jumate, se toarnă aprox 400 ml de ţuică şi 100 ml de cola. Această cicoare se dă peste cap din două guri. Vă puteti imagina cât de beţi erau unii… Fiind un împătitmit al hameiului lichid, pt mine kerosenul nu prezenta interes. Mai ales că m-am procopsit şi cu o roşcată ( febleţea mea, roşcatele 😳 ) în seara aia. De restul chiar mi s-a rupt. M-am întors la foc cu gagica pe la vre-o 3 jumate. Cheful era în toi. Am continuat să bem pân’ pe la vre-o 5, când gaşca din Zăvoi, s-a declarat obosită şi a decis să plece. Beznă fiind, am observat abia în ultmia clipă că unul dintre ei adormise în spatele golfului. Şi cum ăştia au dat cu spatele la plecare, cu ajutorul urletelor noastre, au ruşit să oprească roata din spate la nici 5 cm de capul individului ( moflea, de citeşti, ne datorezi o viaţă).

Ne-am întors la foc, dar fetele deja începeau să plece la culcare. Ele plecau la ora 10, înapoi la Timişoara. I-am promis la roşcată că o să vorbim şi a doua zi, înainte să plece. Ne-am dus la corturi să mai bem o bere. 

Nu după mult timp, acelaşi organism al meu a răcnit încă o dată: SOMN!!! Şi am adormit din nou în aer liber lângă foc. Roby iar a avut grijă de mine si m-a acoperit. Însă, ca pedeapsă că-i dau de lucru, l-a lăsat pe Magiar să mă mâzgălească cu marker-ul. Ei, având chef să asculte muzică, s-au urcat în maşină la Leabu. În vreme ce lumina zilei apărea printre munţi, Roby îi zice lu’ Magiar:

– Bă, ce pulă si văru-miu ăsta! Cum dracu să adormi, cu unu’ ca tine prin preajmă, care are şi un marker pe deasupra 😆 ? Ce bolovan 😆 …

Magiar nu s-a mai putut abţine şi a răbufnit într-un râs isteric, caracteristic lui doar când te-o fript. Roby nu s-a prins din prima şi a râs şi el preţ de 5 minute. Magiar, cu dureri de burtă, îi zice:

– Tu zici de văru-tu, dar te-ai uitat în oglindă 😆 ?

Când se uită Roby ( a purtat ochelari până recent), avea desenat pe o lentilă nişte munţi, iar pe cealaltă un soare şi nişte nori 😆  😆 . O adormit cam jumate de oră, din spusele lui Magiar, şi ăsta nu l-o iertat 😆 .

Pe la 7 jumate, mă trezeşte o senzaţie de rece. Oricât m-aş fi învelit, oricât m-aş fi răsucit în sacul ăla de dormit, îmi era rece. Lucru absolut normal, atunci când dormi în aer liber şi afară plouă 😆 . Am tulit-o repede în cot şi m-am băgat cu Sulea în sacul lui de dormit 😆 . Eram ca doi porumbei într-o colivie de vrăbiuţe 😆 .

M-am trezit pe la vre-o 12 jumate. Din păcate, nu m-am ţinut de promisiune ( eu care nu promit aproape niciodată). Pur şi simplu dormeam când roşcata a plecat. Spre ruşinea mea, nici nu mai ţin minte cum o cheamă 😳 . În timp ce făceam curat, prin zonă şi-au făcut apariţia pisoiaşii ăia drăgălaşi, de cu-o zi înainte. I-am mângâiat puţin şi mi-am văzut mai departe de împachetat. La ora două, ne-am pornit spre Lugoj. Oprim puţin la baraj pt două poze. Când ne-am dat jos din maşină, se aude un mieunat.

– Ce căcat se aude, întreb eu.

– Auzi tu prin gură, zice Bona.

– Ba se aude ceva! Un mieunat!

– Io cred că încă-ţi miaună roşcata la ureche 😆 , bombăne Grosu.

– Linişte!!! zbier.

„Miau”

– Aţi auzit mă?

– Da bă. Da de unde se aude? (eram în mijlocul sălbăticiei) întreabă Pituţ.

„Miau”

– De la maşină vine! spune Roby.

„Miau”

– De la a mea, zice Leabu.

„Miau”

– De la motor, spune Claudiu.

Deschidem repede capota şiii… nimic.

– Cum căcat? De aici vine sunetul, zice din nou Leabu.

„Miau”

– Aici e, bă. Da’ unde? întreb eu.

Se bagă Leabu al meu sub maşină şi iese cu pisicul în braţe.

– Era băgat între scut şi motor 😆 . Cred că o simţit motorul cald şi o rămas acolo. Şi când te gândeşti că am dat prin fiecare baltă ca să-mi spăl şasiul… 😆 .

Aruncă mâţa de lângă maşină şi plecăm la poze. Două bliţuri rapide şi dă-i bătaie spre Lugoj. Acolo, în pădure, înainte de Ana Lugojana, ne-am pus să mai facem nişte grătare. În timp ce găteam de zor, „Miau”. În clipa aia, toţi am rămas şocaţi cu-un ochi, şi cu celălalt râdeam cu lacrimi. Grosu se năpusteşte sub maşină, scoate repede mâţa, şi până să mă dumiresc eu ( pregăteam carnea pt grătar) îi fute un voleu la pisic, de-o zburat vre-o douăj’de metri prin pădure 🙄 .

– Să te fut în gură de bou! îi zic. Pt asta, tu-ţi mânci unghiile acuma!

– Că poţi tu să mă opreşti 😆 …

– Încearcă numa’ 😈 , îi zic ridicând usor cuţitul.

– Kiray, zi la văr-tu să termine cu astea, că io-l bat…

– Dacă l-ai supărat, ai belit pula 😆 . Şi câtă vreme îi cuţitu’ la el în mână, ţi-aş sugera să stai departe de el 😆 , îi răspundee Roby.

Toţi au început să râdă, mai puţin Grosu şi cu mine. Eu râdeam pe sub mustăţi 😀 .

După ce-am terminat toţi, mai puţin Grosu, de mâncat, ne împărţim în două categorii: acasă şi Surduc. Eu am fost în gaşca Surduc, împreună cu Bona, Magiar, Leabu şi Sulea. Acolo nu s-a petrecut mai nimic important, pt că erau două din remorci prezente. Ba, mint. Magiar o reuşit să scufunde ochelarii lu’ Leabu în mijlocul lacului, iar seara când spuneam bancuri lângă foc, ce credeţi că se aude? „Miautz”, genau! 😆

Anunțuri

9 gânduri despre &8222;Băieţi, remorcile acasă (III)&8221;

    • Miştotică zice:

      Înţeleg că ţi-e frică de porumbei, dar cu şerpii ce ai? :mrgreen: . Te rog frumos să n-o faci pe Ancuţa scârboşenie. Are şi ea sentrimentele ei 😀

  1. De porumbel m-am speriat că nu m-am aşteptat ca nenorocirea să fie la mine-n bucătărie… Dar de şerpi mi-i ăl mai frică de pe lume. Fac mai rău ca un cârd de douăj’ de fetiţe. 😀

Dă-ţi şi tu cu părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s