România, încotro?!


Când am început blogul ăsta, mi-am impus să nu scriu despre politică. M-am căcat odată pe sufletul meu, in perioada alegerilor, exprimându-mi dezgustul despre circul mediatic din acele momente. Azi, va fi a doua oară ( şi sper, pt ultima dată) când mă scuip singur în gură.

Sunt un tip coleric şi de asta nu mă uit prea mult la tv, pe posturi gen realitatea, a3 sau la emisiuni cu tentă politică. Aş vedea atâta ipocrizie şi nesimţire, încât la un moment dat, mi-ar sări ţandăra şi aş sparge televizorul. Şi să v-o spun p-aia drepată, televizorul meu, are o valoare de 1 miliard de ori mai mare ca toţi politicienii la un loc.

Indiferent de culoarea sau orientarea partidului ( eu sunt apolitic), toţi sunt o apă şi un pământ. Până alaltăieri, roşii furau de zor, iar galbenii şi portocalii, urlau ca din gură de şarpe. Ieri dimineaţă, galbenii şi portocalii, ajunşi la putere, au început să fure şi ei. Dintr-o ceartă gen: „tu furi mai mult ca mine, tu-ţi crucea mă-tii!” s-au spart şi au rămas doar galbenii la ciolan, reuşind să vândă pe sub mână şi ceea ce nu aveau (vezi faza cu insula şerpilor). Azi fură portocalii, roşii şi galbenii zbiară şi arată cu degetul. Evident, de fiecare dată, verzii „Iştenem, ioi, Iştenem” s-au giugiulit cu cei ce erau la putere, pt o bucăţică din şunca numită România.

Clasa politică din România, este precum cuscuta ( o plantă parazit). Pt însănătoşirea acestei clase, ea trebuie tratată exact ca şi cuscuta. Culeasă toată manual (de la simplu membru de partid până la preşedinte), adunată la un loc şi dat foc. Metaforic vorbind, evident. Focul să fie un fel de punctul 8 al Proclamaţiei, dar mult mai drastic. Dacă se poate şi cu exilarea lor în afara graniţelor ţării, ar fi nemaipomenit.

Sunt convins că la noi, orice sistem sau regim politic ar urma, vom avea aceeaşi soartă. Noi românii, neam de şmecheraşi, ne-am întoarce la aceleaşi metehne, în secunda doi. „Adică ce? Dacă ăia au putut să fure, noi de ce n-am putea?” Şi vor putea. Pt că românul, din păcate, e din naştere un cleptoman.

Mă uit cu stupoare la problemele ţării şi să-mi sug pula dacă pot să înţeleg, cum e posibil aşa ceva:

Infrastructura. E la pământ. Drumuri de toată pula şi căi ferate în stare deplorabilă, iar clădirile istorice, stau să-ţi pice-n cap. În loc să atragem fonduri europene pt a construi în draci autostrăzi şi căi ferate magnetice, noi facem tot felul de licitaţii pt unu şi altu’ pt că dă nu ştiu cât comision. Şi nici pe alea nu le finalizăm. Bă, tâmpiţilor! Ne-am putea scoate din actuala criză, doar din aceste contrucţii! Plus că făcându-le, vă atrageţi simpatia şi votul pulimii.

Agricultura. Suntem a treia ţara, ca suprafaţă agrară din UE. Dar noi mâncăm toate legumele şi fructele din import. De ce? (retorică)

Sănătatea. Un fiasco din 15 milioane de motive. De la încăpăţânarea unui minister de a nu permite unui spital să se auto-administreze, la introducerea sistemului de co-plată, absolut toate deciziile sunt idioate şi falimentare în acelaşi timp.

Învăţământ. Aici nu e nimic de spus. Din păcate, clasa politică a ţării, doreşte o populaţie de neo-analfabeţi, ca să-i poată manipula în perioada alegerilor.

Din punctul meu de vedere, cei care salvează vieţi şi cei care le formează, ar trebui să fie crema societăţii. La noi, sunt cerşetori cu diplome.

Evaziunea fiscală. Asta e cât se poate de logică! Şi vă dau şi un mic exemplu, pt a înţelege mai bine. Eu sunt patronul unei fabrici de tăiat frunze la câini, Taie Frunza SRL. Am 135 de angajaţi, iar fiecare angajat merită răsplătit cu 2000 lei lunar. Omul rămâne cam cu 1300 de lei, după ce-i trage statul impozitele, CAS-ul, etc. Ei bine, pt că-mi desfăşor activitatea în această ţară, pt remuneraţia fiecărui salariat de-al meu, eu trebuie să plătesc impozit statului român, undeva la 1700 de lei!!! Păi la un asemenea impozit, eu cum pula mea să am rentabilitate? Simplu! Scot nişte preţuri exorbitante. Şi când e să-mi vând marfa, vine Tăiaţki Frunzăliski SRL din Bulgaria, cu un preţ cam la jumătate din al meu. În mod logic, el va vinde şi eu voi crăpa de foame. Eu, în lupta mea de supravieţuire, fac următoarea chestie. Scad salariul angajatului la minimul pe economie (ca să reduc căcatul ăla de impozit de 1700 de lei) şi îi dau angajatului restul de bani, fie pe sub mână, fie sub formă de primă ( că nu se impozitează… deocamdată). Eh, dar asta fac eu, patron de IMM, şi o fac pe pielea mea. Dar întreprinderile mari, nu îşi permit asemenea ghiduşii. De aia, orice lucru produs în ţara asta, e aşa scump. De la kilometrul de autostradă, la kilogramul de prune.

Pensionarii. De departe, cea mai mare problemă a statului în clipa de faţă. Aceşti oameni, care au muncit toată viaţa lor pe ogoarele patriei, prin uzinele comuniste, în învăţământ, prin spitale sau mai ştiu eu pe unde. Ăştia sunt o bubă mare de tot. De ce dracu’ nu mor? Păi au pensiile cam mari (între 200-800 lei) şi reuşesc să-şi cumpere, la limită, medicamentele necesare. Ia hai să le tăiem pensiile cu 15% şi să-i punem să aleagă între medicamente şi pâine ( oricum n-au bani de carne). Şi uite aşa, dintr-un foc scăpăm de vreo 500.000 de pensionari, care trag bugetul statului în jos. Ies în stradă? Nu-i nimic. Punem „dulăii” pe ei să le dea cu gaze şi bastoane, poate mor mai repede. Dacă nu, măcar nu mai sunt în stradă. Problem solved, nu-i aşa?! 🙄

O mică paranteză: Tocmai s-a aprobat o lege în parlament. Un simplu „Du-te dracu!” spus unui jandarm la un miting, iţi asigură minim 2 ani la răcoare. Ştiaţi? Unde-s ONG-urile? Ce au păzit? Sau ele sar ca arse, numai când vine vorba de drepturile şi/sau discriminarea ţiganilor?

Previziunile mele, nu-s din cele mai bune pt viitorul apropiat. Desigur, sunt ale mele, nu ale vre-unui mare analist politic. Dacă acest guvern nu pică, împreună cu preşedintele ţării, oamenii vor ieşi în stradă şi va fi mare tărăboi. 500.000 de suflete vor ataca Palatul Victoriei, iar alte 500.000 Cotroceniul. Molotoavele vor ţine locul ghirlandelor de flori de altădată. Şi… dar nu. Am uitat că noi suntem români. Noi mai trebuie să înghiţim căcat ( a se citi „democraţie” cu tot cu ghilimele) vreo 40 de ani, pt a ne face un dram de curaj în a ne cere drepturile şi libertatea. Timp în care, o altă clasă politică, îşi va aştepta parşivă, din umbră, oportunitatea de a pune mâna pe ciolan.

Ciclic, nu-i aşa? Inevitabil, mă loveşte scârba când văd aceste lucruri. Şi atunci, mă-ntind pe spate şi mă întreb: România, încotro?!

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;România, încotro?!&8221;

  1. Bunul prieten D. zice:

    ma dezamagesti mircea. in loc sa ne imbunezi cu povestirile tale, asa cum ne-ai obisnuit, o dai si tu in politica spunand chestii care oricum se spun pe la toate colturile, si care oricum nu ajuta la nimic.revino-ti!:)

    • Miştotică zice:

      Ce să fac bă? Am o greaţă în mine, în clipa de faţă… Mai dau şi eu câte un scuipat din când în când, către cei care conduc ţara asta 😳 . But don’t worry. Acum lucrez la ceva, care sigur o să-ţi placă 😉 .

Dă-ţi şi tu cu părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s