Duminica şi cele 13 ceasuri rele


Mă pun pe la 12 şi ceva în pat că am examen la nouă dimineaţa. Până pe la 4 m-am tot coit prin pat. Nu puteam să adorm şi basta. Pe la 7 şi ceva, piuie alarma. „Marş măăăă, ‘tu-ţi telefonu’ mă-tii!!!” Mă ridic, îmi iau şosetele pe dos şi mă îndrept spre baie ca un zombie. Acolo observ şosetele întoarse şi le schimb. Merg în bucătărie, pun de-o cafă şi aprind tv-ul. Tot felul de porcării matinale. Îl trezesc şi pe tată-miu, să mă ducă la facultă cu buburuza.

Ajuns acolo, constat cu uimire, că un examen se poate pica şi dacă faci act de prezenţă :mrgreen: . Asta e. Ne mai auzim în 27-07 😀 . Merg pe la Roby (văru’) ca să-i dau bună dimineaţa şi să mă uit la tragerea la sorţi. Văd o grupă faină:

1.

2.

3.

4. Ungaria

5. Moldova

6. San Marino

„Dacă intră bulgarii în grupa asta, aici pică şi România” îmi zic cu voce tare. N-a trecut mult şi din urnă a fost extrasă „Finlanda. Na să-mi bag pula…Nici noi nu mai intrăm în grupa asta” 😦 . Ar fi fost tare interesantă o grupă de genu’

1. Croaţia

2. România

3. Bulgaria

4. Ungaria

5. Moldova

6. San Marino

:mrgreen:

Dar nu-i nimic. E bună şi asta cu FrrrAFRICA ( 😡 ) , Bosnia ( 😕 ) , Belarus ( 😐 ) , Albania ( 8) ) şi Luxemburg ( 😈 ).

Trebuia să mă mai întâlnesc cu cineva şi n-aveam chef să mai vin pe la Biled în seara asta. Chiar vroiam să ajung şi prin Bunker în seara asta. Sună telefonul. Kempes. Mi-a trimis nişte acte, care trebe să ajungă’n seara asta. Ia ghiciţi cine trebuie să meargă după ele la autocar? 🙄  După o anulare a întâlnirii, prin intermediul telefonului, am plecat pe jos spre Poşta mare să iau 4-le, bombănind vrute si nevrute, că pierd concertul. Ajung pe la Rozelor/Parcul Copiilor şi din faţa mea, se apropie o fată cu care am fost prin anul întâi de facultă. Nimic serios. O prosteală de câteva săptămâni, la spargerea monotoniei.

„Cum o cheamă? Hai bă boule, aminteşte-ti că se apropie! Chiar aşa retard îs? Un nume nu’s în stare să-mi amintesc? Acuma cum mă scot?” şi amintindu-mi de problemele care le am cu memoria, îmi zic „Ia să mă distrez puţin cu fata” 😀 . O văd că se apropie zâmbind. Nu schiţez nici un gest. „Nemuritor şi rece, dacă vrei să-ţi iasă” îmi zic.

– Ceau Vio, îmi zice cu zâmbetul pân’ la urechi şi dă să mă pupe. Ce mai faci? Nu te-am mai văzut de-un car de ani… Ai terminat Mecanica?

Mă uit la ea, ca la felul paişpe:

– Eşti sigură că nu mă confunzi? Nu sunt Vio ci Mircea, îi spun însoţit de o mimă de om prost. „Fii atent c-o muşcă 😈 ”

– Nu eşti Vio care stătea pe lângă Billa? mă întreabă, însoţită de o moacă gen 😕

– Nu. Îmi pare rău, dar mă confunzi. Oricum, mersi pt pupat 🙂 ” 😈 ”

– Oooo 😳 îmi cer scuze 😳 , te-am confundat cu cineva. Te rog să mă ierţi, dar semeni aşa bine cu el… Şi la voce semănaţi puţin… 😳

– Nu-i nimic. Dar dacă tot ţi-am spus numele meu, ar fi frumos să te prezinţi şi tu. Să ştiu şi eu cine mă pupă din senin pe stradă. „Aşa 😈 , răsuceşte bine cuţitul”

– 😳 Lavi… 😳

– Încântat de cunoştinţă. „Da bă, Lavi o cheamă 😆 ” Acum te rog să mă scuzi, dar mă grăbesc.

Şi am plecat. Săraca, era complet debusolată şi ruşinată 😆 . Oare o fi povestit cuiva cele petrecute azi? 😆 . Ajung în staţia de tramvai şi văd pe un stâlp, un afiş de la ceva de modeling. Eniuei, partea haioasă e chiar mesajul afişului: „Eşti fată bună?”. Mie mi-a venit instantaneu în cap, faza aia cu: „Fetele rele scuipă. Fetele bune înghit” :mrgreen: şi am început să râd ca bezmeticul, de unu’ singur prin staţie 😆 . Am urcat în tramvai şi-l sun pe Bogdi să văd ce mai meştereşte. Era fericit să-mi raporteze, că i-au fost furate numerele de la maşină azinoapte, din faţa casei 😆 . Şi mai zice lumea că în Lovrin nu se fură :mrgreen: .

Ajung la ocazie în Torontal. Dau din crengi mai bine de o oră. Pân’ la urmă opreşte un consătean de-al meu şi mă aduce acasă. Mulţam fain şi să fii iubit! Încerc să mă joc puţin cu jucăria mea cea nouă. Fiind puţin supărat, aceasta a reuşit să mă demoralizeze complet. Asta face de ceva timp, din păcate 😦 . Şi în plină stare demoralizatoare, îmi sună telefonul. Persoana cu care trebuia să mă întâlnesc, mi-a „pocnit” câteva peste bot, ca să-mi fută seara de tot. Mulţumesc mult. Chiar aveam nevoie de asta 🙄 .

Colac peste pupăză, în timp ce scriam aceste rânduri, unui prieten i-a luat foc casa. Noroc cu vecinii şi intervenţia rapidă a pompierilor. Mare pagubă nu s-a produs, dar nici un foc de paie n-a fost. Am mers şi eu p’acolo când am aflat, dar eram deja în plus. Acum m-au sunat că în juma’ de oră îmi ajunge pachetul. Doamne ajută! Mai puţin şi mă pun la deparazitat, după care nani nani puişor. Deja-mi pică ochii’n gură…

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Duminica şi cele 13 ceasuri rele&8221;

  1. Măi da’ ce zi faină ai avut! Chiar că nu-ți înțeleg oftica :p las’ că trece, se mai împlântă și de astea..ce să-i faci dacă ești don juan și te gândești la toate prostiile. Auzi fetele bune….si de unde shtii tiu ? că nu e legulă generală.. 🙂 😛

Dă-ţi şi tu cu părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s