Parâng, rege al munţilor (III)


… când toţi s-au pus în pat (aproximativ 4:30 am), el şi-a luat ghiozdanul (plin cu bere) în spate, sacul de dormit agăţat de rucsac şi a plecat spre cota 1700.  Ajuns acolo, e îndrumat înapoi spre cabană pt că era viscol puternic pe Cârja.

Mă întorc supărat la cabană şi mă pun să dorm. Mă trezesc pe la 11, şi propun o nouă aventură pe munte. Spre surprinderea mea, Simi, C. şi D. acceptă fără ezitare. Totuşi au pus o condiţie: „Ne oprim la un birt, la 1700, să ne căcăm” 😆 . Împachetarea şi plecăm. Alegem să urcăm pe pârtie până la 1700 „că nu-i aşa abrupt şi nici nu-i zăpadă”. Pe această porţiune, am primit primele semnale de la co-căţărători. C. şi D. rămâneau repede fără luft. Ajungem la birt, bem o cafă, unii scapă de greutăţile personale şi plecăm spre vârf.

La 5 minute după ce-am părăsit birtul, ne întâlnim cu un moşulică şi nepotu-su. Ei coborau de pe munte. Au început moşulică şi junioru’ să ne sorcovească. Din păcate nu am reţinut sorcova lor, dealtfel una foarte savuroasă (C., D., Simi mă ajutaţi voi?).

Pe drum, plin de gunoaie 🙄 . Am adunat plasticurile şi dozele care îmi ieşeau în cale, înjurând de toţi sfinţii pe cei care le-au aruncat. Am un dispreţ imens vizavi de persoanele care aruncă gunoiul pe unde apucă. Nici măcar ţăranii, spurcaţii şi patrupezii la un loc nu-mi provoacă o asemenea silă. Niciodată n-o să pot să înţeleg mentalitatea asta. Cari sticla/doza/pet-ul aia/ăla de suc/bere/apă cu tine pe munte. Dacă o poţi duce plină, de ce mormântu’ mă-tii nu o cari şi goală înapoi??? Dacă, tu cititorule, eşti unul din cei care îmi poluează muntele, poftim dedicaţie: Să-mi bag pula’n crucifixu’ mă-tii! 👿

Ajungem la „cantină” şi ne oprim să luăm masa.

Priveliştea se schimba dintr-o clipă în alta.

Am pornit la drum. C. începea să dea rateuri de la aerul tare de munte. Cu chiu cu vai, am ajuns la hartă.

Acolo, C. şi D. cereau o nouă pauză. E o vorbă veche din bătrâni: Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese. În proporţie de 99,99%, această zicală are acoperire. Singurul caz în care devine o afirmaţie falsă, e căţăratul pe munte. Pt mine, aceste pauze erau de-a dreptul sufocante. Pe mine, pauzele lor mă oboseau. Dar am plecat împreună şi trebuia să ajungem pe vârf împreună. M-am uitat pe spatele tablei cu harta, unde stăteau înşirate următoarele cuvinte:

De la hartă, am încercat un asalt final asupra vârfului. Degeaba însă. Din 20 în 20 de metri, eram strigat din spate: „Mircea, aşteaptă-ne!” sau „Mircea, pauză!”. Îmi venea să-mi bag picioarele’n tot, să mă duc singur pe vârf şi să-i aştept acolo. Într-un târziu (după 3 ore de urcat, pe un traseu de o oră) ajungem si noi în vârf. C. a urcat ultimii 10 metri pe burtă 😆 . Ne instalăm repede şi scoatem berea.Un „Smile and wave boys, just smile and wave” pt cei de acasă.

Nimic nu se compară cu senzaţia pe care o ai în vârf de munte.

După o bere şi câteva ţigări, norii s-au înteţit.

Ne-am luat rămas bun de la vârf şi am început să coborâm.Pe drum, ne-am propus ca a doua zi, să atacăm Parângul Mare. Ştiind că n-am cu cine, am zis „Da” ca să am linişte.

Ajunşi la cabană, am mâncat ceva, am mai jucat nişte cărţi şi ne-am pus pe pat pe la vreo 1.

Ziua 4

Ne-am trezit cam pe la 11. Afară s-a aşezat un strat mic de zăpadă. Puţin supărat că n-aveam cu cine să merg pe munte, am ieşit p’afar. Mai nimic important pe parcursul acestei zile. Singurul fapt notabil: s-a terminat berea 😥 .  Pe la două după-masa, eu şi C, de plictiseală am pus la cale un plan diabolic pt a anima puţin atmosfera. Am deschis geamul exterior de la baie şi am tot aşteptat.

Pe la 10 jumate seara, ne amintim de geam şi vedem că D. nu-i în living. Mă uit la C., se uită la mine şi zburăm amândoi pe uşă afară. Ne înarmăm fiecare cu un bulgăre de zăpadă, deschidem pe furiş geamul şi-l luăm pe D. la ţintă. Una’n ceafă, alta’n creştet. Şi de aici ne-a venit ideea de a ne bate cu zăpadă.C vine cu o pseudo-idee:

– Eu o scot pe Sandra afară şi voi o spălaţi!

– 😈 , zic eu.

Zis şi făcut. De acolo plecăm pe platou să ne mai batem cu puţină zăpadă. Obosind repede, am ales să ne dăm cu plasele pe pârtie. După 10 minute si vreo 3 vânătăi de persoană, ne-am decis să închiriem sănii. Asta era pe la 11 şi ceva noptea. am luat 5 sănii şi ne-am dat cu ele. Priim doi care s-au tras pe cur au fost Simi şi Iris. I-a urmat S. şi în cele din urmă şi D. De menţionat că Alexandra şi Ale nu au ieşit la bătaia cu zăpadă.

Ziua 5

Am rămas cu C şi Sandra până pe la 2 noaptea pe pârtie. Începea să ningă tot mai tare. Am predat săniile şi am ers la culcare.

A doua zi, zăpada de 30 de ţanti afară. Numa’ ca să ne facă în ciudă. Era ziua în care plecam. Mă uit la Sandra şi C.

– Io vreau să merg pe jos până la maşină, nu cu telescaunul, spuse Sandra.

– Vin şi eu cu tine, zic.

– Nici eu n-am chef de telescaun, continuă C.

Am mers jos în living şi le-am comunicat celorlaţi intenţiile noastre. Au cam strâmbat din nas, dar asta-i viaţa. Ne-am luat bagajele în spate şi la 11:00 ne-am pornit la drum.Fiind gheaţă în unele porţiuni de drum, am picat de vreo 4 ori de căciulă. Per total însă, a meritat pe deplin coborârea prin nămeţi.

Odată ajunşi la maşină, pe mine m-a apucat dorul de munte, zăpadă şi pădure. Am curăţat autoturismul de zăpadă şi la 12 am plecat de la telescaun către Timişoara. Priveam cu o durere în suflet, cum mă îndepărtez de el. Într-un ultim viraj, l-am mai zărit o dată şi mi-am spus în gând:

Parâng, rege al munţilor

Eu simplu muritor,

Te salut şi te ador.

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Parâng, rege al munţilor (III)&8221;

  1. Sandra zice:

    Da` stiu ca ai stofa! ti-ai pus in gand vreodata sa te faci scriitor…..de romane? ai avea si subiecte si limbaj ;)) oricum,frumos….impartasesc aceleasi ganduri cu tine in ceea ce priveste iubirea fatza de munte si zapada,ii urasc pe primitivii care lasa gunoase in urma lor(substantivul gunoi putand fi folosit de asemenea in caracterizarea acelora care nu-si aduna resturile). Si in priviinta catzaratului pe munte avem ceva in comun…regret enorm ca nu am venit si eu acum….imi stii motivul stupid,dar mai stupida am fost eu ca am avut motivul asta! in fine…noroc de cele doua ore de dat cu curu` de „pamant” cu saniile si pungile,de plimbarea mea de 3 ore cu C.(ce stupid….C….)pana la poalele muntelui,la un paraiash si de coboratu` pe jos la masina,ca altfel,cred ca ar fi fost putin compromisa minivacanta mea, mai ales cand am vazut duminica dimineata ca e ditamai zapada si eu tre sa plec…am avut nervii facuti knock-out! de auzit ne mai auzim…si poate o sa avem candva onoarea,eu si C. sa mergem sa ne catzaram pe munte cat vrem si unde vrem,iarna sau vara! Bafta la examene!

  2. Sandra zice:

    si apropo…ideea lui C. pe bune dreptate a fost pseudo,pt ca e cam neplacut pt baieti sa `spele` o fata careia ii place sa i se faca aceasta! :))))))))))

Dă-ţi şi tu cu părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s